Mituri și adevăruri despre alăptare

Există multe mituri și prejudecăți despre alăptare, perpetuate cel mai adesea de familie sau de prieteni.

Învață să deosebești miturile de realitate!

 

1. Multe femei nu produc suficient lapte.
Nu este adevărat! Marea majoritate a femeilor produce lapte mai mult decât suficient. Într-adevăr, o producție supra-abundentă de lapte este posibilă. Cei mai mulți copii care câștigă prea lent sau pierd în greutate nu o fac deoarece mama nu are suficient lapte, ci pentru că nu ajung să consume laptele pe care îl are mama – de cele mai multe ori, pentru că sunt slab sau incorect poziționați la sân. De aceea, este extrem de important ca proaspăta mămică să fie instruită încă din prima zi despre tehnica de alăptare corectă.

 

2. Este normal ca alăptarea să doară.
Nu este adevărat! Deși o oarecare sensibilitate în timpul primelor zile este posibilă, acest lucru ar trebui să fie o situație temporară, care durează doar câteva zile și nu ar trebui să fie atât de rău încât să-i producă mamei frica de alăptare. Orice durere mai mult decât ușoară este anormală și se datorează aproape întotdeauna poziționării greșite la sân a copilului. Orice durere a mamelonului care durează mai mult de 5 sau 6 zile nu ar trebui ignorată.

 

3. Nu există lapte suficient în primele 3 sau 4 zile după naștere.
Nu este adevărat! Din momentul în care mama are lapte din abundență, un copil chiar și greșit ținut la sân poate obține destul lapte. În primele zile când mama nu are lapte suficient, poziția alăptării este esențială. În primele zile de alăptare laptele matern are altă consistență (se numește colostru) și este normal să aibă altă culoare și consistență decât laptele normal, care va urma acestei perioade. Oricine îți sugerează să folosești pompa de lapte pentru a măsura cantitatea de colostru pur și simplu nu înțelege alăptarea și ar trebui ignorat politicos.

 

4. Un copil ar trebui să stea 20 minute la fiecare sân.
Nu este adevărat! Cu toate acestea, trebuie facută o distincție între “a fi ținut la sân” și “alăptare”. În cazul în care un copil mănâncă 15-20 minute de la un singur sân, este puțin probabil să mai mănânce și de la celălalt. În schimb, dacă mănâncă doar un minut de la primul sân și apoi începe să se joace cu sânul și face același lucru la celălalt sân, chiar dacă stă câte 20 minute la fiecare, nu este suficient. Copilul se va hrăni mai bine doar dacă este ținut corespunzător și dacă va fi ajutat prin comprimarea sânului de către mamă, pentru a menține constant fluxul de lapte. Astfel, este evident că regula care spune: “copilul primește 90% din laptele de la sân în primele 10 minute” este la fel de greșită. Nu există o legătură directă între timpul petrecut la sân și cantitatea de lapte furnizată.

 

5. Un copil care suge de la sânul mamei are nevoie suplimentar de apă, în vreme caldă.

Nu este adevărat! Laptele matern conține toată apa de care are nevoie un copil.


6. O mamă care fumează ar face mai bine să nu alăpteze.
Eronat! O mamă care nu se poate abține de la fumat trebuie să alăpteze. A fost demonstrat că alăptatul reduce efectele negative ale fumului de țigară asupra plamânilor copilului, de exemplu. Alăptarea aduce beneficii mari de sănătate, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Ar fi mai bine dacă mama nu ar fuma, dar, dacă nu se poate abține sau măcar să reducă numărul țigărilor, atunci este mai bine să fumeze și să alăpteze decât să fumeze și să-și hrănească copilul cu o formulă de lapte.

 

7. Folosirea unei pompe de sân este o modalitate bună de a ști cât de mult lapte ai.

Nu este adevărat! Cât de mult lapte ai depinde de foarte mulți factori, inclusiv de nivelul de stres. Copilul poate obține mult mai mult lapte decât poți tu pompa.

 

8. Este mai ușoară folosirea biberonului decât alăptatul.
Nu este adevărat! Sau, cel puțin, nu ar trebui să fie adevărat. Cu toate acestea, alăptarea poate părea dificilă datorită unui început greșit. Dar un început greșit poate fi, de asemenea, corectat destul de ușor și mai târziu.

 

9. Alăptarea face ca mama să nu mai aibă timp de nimic altceva.
Nu este adevărat! Depinde cum privești acest aspect. Pe de-o parte, un copil alăptat la sân poate fi îngrijit oriunde, oricând și, astfel, alăptarea este un lucru ajutător pentru mamă. Nu trebuie să umpli rafturile cu biberoane și cutii cu lapte praf, așa cum nu trebuie să-ți faci griji pentru încălzitul laptelui.

 

10. O mamă care alăptează trebuie să mănânce mai mult, cu scopul de a produce destul lapte.
Nu este adevărat! Chiar femeile care urmează diete foarte sărace în calorii au, de obicei, suficient lapte (cu excepția cazului când aportul caloric al mamei devine extrem de scăzut pentru o perioadă prelungită de timp). În general, copilul va primi ceea ce are nevoie. Unele femei se tem că, în cazul în care mănâncă prost pentru câteva zile, acest lucru va afecta, de asemenea, laptele lor. Nu este cazul să vă îngrijorați. Astfel de modificări nu vor afecta cantitatea sau calitatea laptelui furnizat. De obicei, se spune că femeile au nevoie de un aport suplimentar de 500 calorii pe zi pentru a alăpta. Acest lucru nu este adevărat. Unele femei nu mănâncă mai mult decât de obicei atunci când alăptează, fără să-și producă astfel niciun rău, lor sau copilului. Mama ar trebui să adopte o dietă echilibrată, dictată de apetitul ei.


11. Alăptarea gemenilor este prea dificilă.
Nu este adevărat! În cazul în care alăptarea decurge bine, alăptarea gemenilor este mai ușoară decât hrănirea lor cu biberonul. De aceea, este mai important pentru mamele cu gemeni sau tripleți să aibă un start corect în alăptare. Indiferent cum este realizată, hrănirea gemenilor sau a tripleților va consuma foarte mult timp,

12. În cazul în care copilul are diaree sau vărsături, mama trebuie să întrerupă alăptarea la sân.
Nu este adevărat! Cel mai bun medicament pentru infecția intestinală a unui copil este alăptatul. Oprește pentru un timp orice alte alimente suplimentare, dar continuă alăptarea. Laptele matern este singurul lichid de care copilul tău are nevoie atunci când are diaree și / sau vărsături.

 

13. Alăptarea în public nu este decentă.
Nu este adevărat! Această umilire și hărțuire a mamelelor care-și alăptează copiii în public este, de fapt, indecentă. Femeile care încearcă să facă tot ce e mai bine pentru copilul lor nu ar trebui să fie obligate de către alți oameni lipsiți de înțelegere să stea acasă sau să hrănească bebelușii în toaletele publice. Cei care se simt ofensați trebuie doar să privească în altă parte! Copiii nu vor fi afectați psihologic dacă văd o femeie care alăptează.

 

14. Alăptarea unui copil până la 3 sau 4 ani este anormală și dăunătoare pentru el, provocând o relație de superdependență între mamă și copil.
Nu este adevărat! Alăptarea până la vârsta de 2-4 ani a fost o regulă în majoritatea culturilor, de la începutul timpurilor. Doar în ultimii 100 ani alăptarea a fost vazută ca un process limitat în timp.
 

15. Femeile blonde și cu pielea albă fac mai des ragade.
Nu există nicio evidență în acest sens. Atașarea și poziționarea incorectă a copilului la sân sunt cauzele apariției rănilor la sân (ragadele mamare).

 

16. Sânii se rănesc pentru că ai ținut prea mult la sân copilul.
Nu este adevărat! Dacă poziția alăptării este cea corectă, poți ține copilul la sân oricât dorești. Întreruperea bruscă a suptului înainte ca copilul să lase sânul poate cauza răni.

17. Sânii sunt goi după alăptat.
Nu este adevărat! Producția de lapte este un proces continuu și laptele va veni în permanență pe canale. De obicei, copilul mănâncă doar 40-60% din laptele disponibil.

 

18. Cantitatea de lapte secretat este mai mică seara.
Fals! Este normal ca, spre seară, copilul să nu se liniștească la sân. Producția de lapte continuă normal, agitația copilului nu este legată de producția “insuficientă” de lapte. Mama trebuie să știe de posibilitatea apariției acestei perioade, să aibă răbdare, să alăpteze relaxată. Suptul în exces face parte din stimularea normală a lactației.

 

19. Sânii cresc în dimensiune atunci când “vine” laptele.
Adevărat! Majoritatea femeilor care alăptează corect și destul de des simt în primele zile doar o “umflare minimă” a sânului. Chiar și în pofida alăptării dese, unele femei pot acuza angorjarea (“umflarea”) sânilor din cauza unei lactații foarte abundente, caz în care este nevoie să se mulgă manual sau cu pompa specială.

 

20. “Reflexul de ejecție a laptelui” nu se declanșează datorită tensiunii sau stresului.
Reflexul nu este împiedicat doar de stres. Încercarea de a se relaxa (luând aer adânc în piept sau lăsând umerii în jos) în timpul alăptării poate fi de ajuns pentru secreția ocitocinei, care declanșează reflexul de ejectare a laptelui.

 

21. Copilul folosește mamelonul pe post de suzetă.
Adevărat. Copiii au nevoie să sugă atât pentru alimentație, cât și pentru confort, pentru a se liniști. În acest caz, producția de prolactină (hormonul care produce laptele) este stimulată de supt. Este mai natural să sugă sânul ca să se liniștească decât suzeta!

 

22. O să ajungă un răsfățat dacă îl iei în brațe și îl alăptezi ori de câte ori plânge.
Fals! Bebelușii au nevoi fizice și emoționale, vor să se simtă în siguranță și iubiți. Este normal să caute contactul strâns și mângâierea. După unii autori, bebelușul este un “făt extrauterin”, fiind total dependent de mama sa până la vârsta de 9 luni. În societățile unde tradiția impune mamei să își poarte în permanență copilul cu ea, copiii nu plâng!

 

23. Dacă mama are sânii mici sau plați, nu o să producă destul lapte.
Fals. Mărimea sânului nu este legată de producerea de lapte.

 

24. După alăptare, sânii nu vor mai fi niciodată normali.
Fals! În timpul sarcinii, sânii se triplează ca și greutate. După ce lactația se stabilizează, sânii revin la normal. Unele sudii arată că la jumatate dintre femei li s-au micșorat sânii după înțărcare, iar la jumătate li s-au mărit.

 

25. Mama nu poate să rămână gravidă cât timp alăptează.

Fals! Dacă alăptează exclusiv, fără alte lichide date copilului (ceai sau lapte praf), mama nu rămâne gravidă (șansele sunt de 2%). Dacă însă alăptarea este completată cu alte alimente, șansa de a rămâne gravidă crește. În concluzie, faptul că o femeie alăptează nu poate fi folosit ca mijloc contraceptiv de sine stătător.