Alimentația și alăptarea

O mamă care alăptează produce în jur de 650 – 750 ml lapte pe zi, iar acesta conține 330 mg calciu per litru. Acest lucru necesită un consum suplimentar de energie de minimum 500 calorii pe zi. De aceea, o dietă echilibrată este la fel de importantă pentru tine cum este și pentru bebeluș.

 

Calitatea laptelui depinde de alimentație!

Calitatea laptelui produs de sânii proaspetei mămici este afectată doar în cazuri extreme de malnutriție sau de consumul excesiv al unui anumit aliment. Însă cantitatea de lapte depinde foarte mult de alimentația mamei. Mâncarea ingerată de o mamă care alăptează nu numai că îi îndeplinește nevoile nutriționale, care sunt mai mari în perioada postnatală, dar îi și permite să producă lapte.

O femeie care nu se hrănește corespunzător poate avea totuși un copil sănătos, dar va fi în detrimentul propriei stări de sănătate. Dacă ai lipsuri nutriționale, corpul va face din producția de lapte prioritatea sa numărul 1, în timp ce nevoile mamei vor avea de suferit. Este exact ca în sarcină, când nevoile nutriționale ale fătului erau primele satisfăcute, înaintea celor ale mamei. De fapt, bebelușul, care cântărește câteva kilograme, va primi în jur de 1000 calorii zilnic din laptele mamei!

 

Recomandări de bază în ceea ce privește alimentația proaspetei mămici

  • Mărește consumul de apă și ceai cu 1 litru pe zi, astfel încât să bei în jur de 2,5 – 3 litri de lichide zilnic. Mamele care alăptează au oricum tendința de a fi însetate mai des, mai ales în timpul sesiunilor de alăptare, deoarece o parte din consumul de apă contribuie la producerea laptelui. Însă nu exagera: prea mult lichid ingerat poate scădea, de asemenea, calitatea laptelui produs.
  • Mărește consumul caloric zilnic până la 2500 calorii. Poți chiar mânca mai mult dacă plănuiești să alaptezi pentru o perioadă mai mare de trei luni (2800 calorii pe zi). Fii atentă: multe mame care alăptează sunt tentate de dulciuri. Oprește-te la alimentele sănătoase! Mănâncă mai multe proteine: regula de bază este să consumi 2 grame de proteină pentru fiecare kilogram pe care îl cântărești.

  • Împarte consumul caloric pe parcursul a cinci mese: mic dejun, prânz, gustare de după-amiază, cină, gustare de seară. Fiecare gustare este o nouă ocazie pentru a bea apă, a mânca un produs lactat sărac în grăsimi și un fruct. De vreme ce corpul tău produce lapte continuu, este nevoie și ca ingerarea alimentelor să se facă în mod regulat.
  • Ferește-te de tutun! Nicotina ajunge direct la copil prin lapte. Dacă nu te poți abține, lasă să treacă măcar o oră de la ultima țigară consumată înainte să alăptezi bebelușul, astfel încât nicotina din organism să aibă timp să se descompună cât de cât.

  • Evită consumul regulat de alcool. Alcoolul trece în lapte în mai puțin de o oră, iar dacă bebelușul îl ingeră în cantitate mare, îi poate încetini creșterea. Dacă bei ocazional un pahar de vin sau de bere, consumă-l după alăptarea bebelușului si asteaptă cel puțin 2 ore până la următoarea alăptare.
  • Nu lua medicamente fără a-ți consulta medicul! Majoritatea antibioticelor, laxativelor chimice și a produselor ce conțin iod sunt contraindicate pe perioada alăptării. Alte medicamente administrate pe perioadă lungă poti fi, de asemenea, periculoase.

  • Ai grijă la poluanți, cum ar fi nicotina sau reziduurile pesticide care trec imediat în lapte. Dacă alăptezi, stai departe de insecticide (mai ales de cele în suspensie, cum sunt aerosolii). Încearcă să folosești remedii naturale împotriva insectelor. Consumă grăsimi nesaturate primare. Uleiul de floarea soarelui, de rapiță, de măsline sau de porumb furnizează acizi grași care sunt esențiali pentru dezvoltarea sistemului nervos al bebelușului, însă numai în stare crudă (pentru prăjire folosește uleiul de măsline, rezistent la temperaturi înalte, însă limitează consumul de alimente preparate prin prăjire – încarcă caloric organismul fără a-i furniza proteine, vitamine și minerale ce pot fi transformate în energia atât de necesară alăptării bebelușului).
  • Mănâncă alimente ce conțin acid folic (vitamina B9). În țările vestice, singura vitamină care lipsește în mod regulat în dieta femeilor este vitamina B9. Pilulele anticoncepționale accentuează deficitul de acid folic al femeii și pot contribui și la accentuarea carenței de vitamina B6. În timpul sarcinii, acidul folic este vital dezvoltării sistemului nervos al copilului. De aceea, mamele care alăptează sunt sfătuite să continue administrarea de vitamine prenatale. Acidul folic poate fi găsit din abundență în sparanghel, varză, porumb, năut și spanac. Multe alte alimente, precum grâul și sucul de portocale, au fost îmbogățite cu acid folic. Citește cu atenție ambalajul alimentelor pe care le cumperi!

  • Ia suplimente de zinc. Conform unui studiu britanic, femeile însărcinate și cele care alăptează au carențe de zinc. Ar trebui consumate în jur de 15 – 20 mg zinc pe zi. Zincul se găsește în ouă, carne, făină integrală și ovăz.
  • Consumă 1200 mg calciu pe zi. O dietă echilibrată furnizează doar 800 – 1000 mg de calciu pe zi. Deoarece mamele care alăptează au nevoie de 1200 mg, un supliment de calciu este binevenit. Nevoia de calciu poate fi parțial satisfăcută prin consumul de produse lactate, legume crude, migdale și alune.
  • Nu te grăbi să cumperi suplimente de vitamina A. Se discută despre necesitatea unuisurplus de vitamina A în dieta mamei care alăptează, deoarece nevoile zilnice cresc de la 1000 mg la 1300 mg. Este adevărat că, dacă femeia a avut o deficiență de vitamina A în timpul sarcinii, aceasta se poate agrava după nașterea bebelușului. Dar cine mănâncă suficient morcov, legume, unt, pește (atenție la procentul de mercur) și carne, va absorbi suficientă vitamina A.

 

Reacția copilului la alimentația mamei în timpul alăptării

Când alăptezi, fii foarte atentă la reacțiile copilului, pentru a elimina din dietă acel ceva ce pare a-l deranja. Există suplimente nutriționale despre care se spune că ar crește producția de lapte, însă efectele lor nu au fost dovedite pe cale științifică, ci s-a dovedit a fi doar un efect placebo. Fii atentă, întrucât aceste suplimente au un conținut mare de zahăr, fiind, așadar, bogate în calorii. La fel, ține cont că feniculul, anasonul, chimenul și berea cresc producția de lapte, iar pătrunjelul o reduce.

 

Un mic ghid zilnic pentru dieta unei mame care alăptează poate fi:

  • lapte, iaurt și brânză: cel puțin 4 porții;
  • carne roșie, carne de pasăre, pește, ouă și alune: cel puțin 3 porții;
  • legume: între 3 și 5 porții;
  • fructe: 2 – 4 porții (2 porții bogate în vitamina C și acid folic și o porție bogată în vitamina A);
  • pâine, cereale, orez, paste: 6 – 11 porții;
  • grăsimi, ulei și dulciuri: cât mai puține!

 

Combate mastita cu Feminella Hereditum – unicul tratament inovator bazat pe principii naturale care înlătură durerea caracteristică mastitei în doar 24 ore de la prima administrare!

 

Mai mult, s-a demonstrat ca Feminella Hereditum, pe lângă beneficiile aduse în combaterea mastitei, reduce incidența infecțiilor pulmonare și gastrointestinale la nou-născuți și este un veritabil stimulator al sistemului imunitar al copilului.

 

Nu există nici un alt probiotic în lume cu aceste caracteristici!

 

Datorită originii sale naturale, permite mamei să continue alăptarea nou-născutului, cu toate beneficiile pentru sănătate care rezultă pentru fiecare dintre cei doi.